Intervista Andrìa Pili pro is “Scontri Internaziunali”

SCONTRI INTERNAZIUNALI
Intervista Andrìa Pili pro is “Scontri Internaziunali”

Andrìa Pili, SCIDA – Giovunus Indipendentistas (Casteddu)

Ite sunt is “Scontri Internaziunali” e proite Scida dae tres annos andat in ie?

Sunt unu addòbiu pro is giovanos indipendentistas europeos (ma in is ùrtimos annos ant tentu puru ospites dae foras de s’àrea europea) organizadu dae sa Ghjuventù Indipendentista corsa dae 12 annos a Corte, in sa Università di Corsica. Nos ant mutidu dae tres annos a rapresentare sa gioventude indipendentista sarda chi semus s’organizatzione giovanile indipendentista prus manna e proite giai dae cando semus naschidos – in su 2012- amus tentu semper unu ligàmene e cuntatos mannos meda cun sa GI, chi tenimus meda cosas in comunu. Est bènnida puru in Casteddu a is duos addòbios internatzionales chi amus organizados.

Cales sunt is àteras realidades giovaniles chi ant partetzipadu e cales sunt is analisis e is peleas prus de importu chi ant fatu?

In prus de sa GI e de nosàteros, bi fiant Aitzina (is giovanos de sa manca abertzale basca de Iparralde), Arran (organizatzione de giovanos cadelanos acurtzu de sa CUP), sa Unione Democràtica Araba Palestinesa e su HDP (Kurdistan). Sa GI at chistionadu a pitzu de is duas binchidas eletorales de importu, sa de is eletziones pro s’Assemblea di Corsica e sa de GI matessi a is eletziones pro is cussìgios universitarios; Arran at faeddadu de su protzessu indipendentista cadelanu dae sa positzione de sa manca indipendentista anticapitalista e feminista. Aitzina at chistionadu a pitzu de is peleas de sa manca abertzale in Iparralde pro difendere sa limba natzionale issoro e pro fraigare una regione pro is tres provintzias bascas- como sunt intro de s’Aquitania e de su dipartimentu de is Pirenèos Atlanticos- comente at chèrfidu sa majoria de is bascos chi ant votadu in una consulta organizada dae unu comitadu de meda assòtzios de sa sotziedade tzivile in casi totus is comunus de Euskadi Nord; in prus, ant faeddadu de sa chistione de is presos politicos in totu Euskal Herria- chi sunt 455, casi 100 is de Iparralde- comente de sa situatzione noa in Navarra, in ue is natzionalistas bascos guvernant gràtzias a sa majoria parlamentare cun sa manca ispanniola e Podemos chi at permitidu de pònnere a banda sa UPN, autonomistas navarros (non bascos!) de dereta, a pustis de meda annos chi ant tentu s’esecutivu.

Ais naradu chi s’universidade sarda est oligàrchica. Proite e in cale manera diat èssere gasi?

Amus iscritu chi sa protesta contra a is criterios istatales de valutatzione de s’universidade e chirca, chi ponent a riscu s’esistèntzia de is Universidades in Sardigna, est ghiada dae s’oligàrchia sarda. Sa classe academica – in antis a totus sa retora noa Maria Del Zompo- at mustradu de tènnere sa matessi visione de sa Giunta Regionale e de is parlamentares sardos de su PD (su matessi partidu chi pòmpiat sa Giunta e chi est co-responsabile de custa situatzione). Sa tesi de Pigliaru e de su PD est chi no b’at perunu progetu politicu a pitzu de custu disacatu pro nois e is àteras periferias de s’Istadu…pro issu, Renzi e Giannini no si nde sunt abbistos de su male nostru! In prus, narant chi lis depimus pònnere in mente chi sa Sardigna est una isula. Pro sa classe politica e cussa academica sarda is istudiantes sardos depent tènnere fide in su guvernu Renzi; pro sa Del Zompo, depimus torrare gràtzias a Pigliaru e a is diputados e senadores PD pro s’impignu issoro. Est una impostatzione chi non podimus cumpartire pro nudda: pro nois sa chistione de s’universidade nostra est radicale, ca pertocat sa dipendentzia politica, sotziale, economica e su neoliberalismu. Una protesta pro difendere s’universidade sarda chi non cheret gherrare contra a sa dipendèntzia e contra a su neoliberalismu (is resones a pitzu de sa contrariforma europea e italiana de s’istrutzione) e chi castiat a sa Sardigna isceti pro una resone territoriale e non comente a una comunidade distinta no at a èssere mai cumpartida dae nosateros. Pro sa classe politica, academica, economica (Alberto Scanu de sa Confindustria) est isceti una chistione de dinare in prus; pro nois est isceti cun sa soberania sarda a pitzu de s’educatzione (iscolas e universidade) e de sa chirca chi diamus pòdere a beru fraigare una Universidade pro s’isvilupu nostru e tènnere politicas pensadas pro is interessos nostros e non pro cussos de su capitale italianu. Torra: sa protesta est totu intro is relatas de s’élite sarda e italiana, cuntraria a is interessos de sa majoria de su pòpulu nostru. Is istudiantes chi ant detzisu de dda pòmpiare- s’UDU sarda de UniCa 2.0- tenent una controida manna meda de risolvere e sunt istados impreados dae sa classe acadèmica pro nàrrere chi totus is istudiantes sunt de acordiu cun issa, cuende s’esistèntzia de is boghes organizadas (nois e su CUA) o individuales chi cherent una batalla radicale e chena cumpromissos cun is inimigos nostros. Difatis no est beru chi totus is istudiantes sunt istados rapresentados: diat bastare a ligire is datos de s’astensione a is eletziones universitarias pro si agatare de is limites de sa rapresentantzia formale o a su fatu chi s’UDU sarda no apat isseberadu de impreare sa fortza sua pro batallas de importu comente sa de su Comitadu de is Istudiantes contra a s’Ocupatzione Militare o pro impedire is acordios de s’Universidade cun colonialistas comente sa Saras.

In cale manera sa pelea indipendentista est ligada a cussa pro su deretu a s’istùdiu?

Una pelea pro sa liberatzione natzionale depet èssere bona a si fàghere riferimentu pro is batallas in difesa de ònnia deretu. Est ladinu comente si potzat èssere indipendentistas e contra a su deretu a s’istùdiu (bastat a castiare a sa dereta cadelana); ma est ladinu puru comente pro difendere custu deretu est netzessàriu a èssere ligados a is interessos de sa majoria de su pòpulu nostru- pensamus a is istudiantes chi benint dae is familias traballadoras- e duncas a non èssere ligados a is poderes politicos e economicos italianos chi dae casi binti annos ant aplicadu is politicas neoliberales, classistas e pro su capitale de su Nord Italia, chi ant fatu dannos a is istudiantes e a postu a riscu s’esistèntzia matessi de s’Universidade in Sardigna. Pro custu, nois cherimus fraigare unu moimentu mannu, natzionale e anticolonialista, de is istudiantes pro su podere legislativu sardu a pitzu de iscola e universidade. Sa soberania est s’aina prus forte pro difendere is deretos de is istudiantes sardos.