Sa càusa queer e sa càusa indipendentista si podent chistionare

Illustrazione di Moju Manuli e grafica di Bakis Murgia
di Bakis Murgia

S’acabu de chida passadu amus atobiadu in Casteddu pro sa de tres editziones de Is Lèsbicas Contende-si, una ressinna ordingiada dae su sòtziu Arc Cagliari, asuba de is temas lgbt e queer e prus in particulare a cussos femeninos, normalmente prus pagu arresonados.

Temas importantes arremonados puru in sa manifestatzione internatzionale feminista de s’otu de martzu: patriarcadu, omofobia e omofobia interiorizada; est a nàrrere su chi passat candu unu mundu de valores istràngios gherrat s’identidade tua fintzas a ti cumbìnchere chi est isballiada o finas chi no essistit, faghende-ti indentificare cun su dominante e a ti torrare inimigu tuo e totu.

Aparrat craru chi funt cuntzetos àmparos e chi no chistionant petzi de identidades e orientamentos sessuales ma de idendidade de pòpulu puru e duncas depent interessare a nosus cumente sardos e sardas.

Ma in su debate lgbt e queer de s’ìsula, in mesas cumente sa de sa Queeresima o in Is Lèsbicas Contende-si, profundizende is variantes de sa discriminatzione, chi si podet nàrrere puru ‘colonialista’, cumente cussa cara a is personas imigrantes, a chie tenet discapatzidades o difarèntzias de àteru tipu, mai s’at contadu de sa chi sutzedit cara a s’identidade e sa cultura sarda, chi mancu arribat a èssere ogetu de cumparatzione cun is àteras.

Cumente? Personas fatuvatu studiadas e ativistas chi gherrant pro is deretos de una minorìa subalterna no arribant a arreconnòschere chi funt vìtimas de un’àtera negatzione?

Cun custu no bollu criticare sa comunidade lgbt e queer sarda, chi connòsciu bene, poita puru tocat sinnalare sa contraparte: in annos de ressinnas, chistiones e Sardegna Pride funt pagos is indipendentistas chi ant ascurtadu, contrafirmadu, partitzipadu ativamente e arregortu sa càusa queer.

Torra: cumente? Personas fatuvatu studiadas e ativistas chi gherrant pro is deretos de una minorìa subalterna no arribant a arreconnòschere chi funt vìtimas de un’àtera negatzione?

Eintzandus, in dies de tzèrrios ratzistas, de luta contra su furòngiu de sa terra e de cramadas a s’unione de is batàllias, tocat a si pregontare cumente bessire de custa auto-referentzialidade e de sa massificatzione de is identidades, si puru frigat personas entrenadas a su resonu e a su demascaramentu de istereòtipos colonizadores de s’unu o de s’àteru fronte.

Su consillu meu est de bessire dònnia tanti dae is partidos, is sòtzios e is movimentos chi connoschemus tropu bene e de si aperrere a is càusas de is àteros, sas chi connoschemus prus de mancu su mellus; e faghende de aici, aparrende in tema, is indipendentistas mancai podent imparare sa letzione de s’unidade de is movimentos lgbtq, de s’inclusividade e de cumente chistionare a sa sotziedade; is personas queer a cussiderare puru s’identidade sarda insoru, e totu su chi custu cumportat politicamente, chena timorias e brigùngia, is pròpios sentidos chi ant bintu cun prodesa e traballu.

Sceti arregollende su chi ant imparadu is àteros podemus crèschere, cumprendende-si a pares e in libertade: sa càusa indipendentista e sa càusa queer si podent chistionare.

Limba sarda